"Unica... Nu cunosc nimic comparabil." Arthur C. Clarke
Tradus in zeci de tari, publicat in milioane de exemplare, romanul "Dune" scris de Frank Herbert, este una din realizarile majore ale imaginatiei.
Cariera jurnalistica a fost aceea care a pus temelia romanului "Dune". In 1958, Frank Herbert a mers in Oregon pentru a scrie un reportaj despre felul in care autoritatile federale incercau sa stabilizeze dunele de nisip care se incapatanau sa se astearna de-a curmezisul unei autostrazi proaspat construite in zona. Se pare ca plimbarea prin acel peisaj si documentarea pentru reportajul cu pricina au fost cele care au declansat extraordinarele cascade imaginative care s-au finalizat prin scrierea romanului "Dune".
Catalizatori ai ideilor au fost de asemenea ecologia, o stiinta vazuta ca o arta a intelegerii consecintelor, politica internationala in care petrolul era un monopol, iar OPEC era in mare masura ceea ce este CHOAM in "Dune". La sfarsitul anului 1962, din creuzetul extraordinar care era mintea creativa a autorului nu lipsea nici un ingredient pe care sa nu-l regasim astazi in carte. Ramanea ca extraordinara sa experienta de scriitor, cunoasterea adanca a gustului public si talentul de povestitor sa creioneze in acest univers o poveste frumoasa.
Planeta Dune este in mare masura exact opusul frumoasei noastre Terra. Aceasta este o planeta alcatuita dintr-un desert imens, cu conditii de viata dintre cele mai dure si ascunde un secret. Omul a urmarit dintotdeauna dobandirea nemuriri si cunoasterea viitorului, iar Dune oferea ceva unic, si anume uneste aceste doua puteri marete intr-o singur lucru: mirodenia. Mirodenia are calitatea de a-ti prelungi viata, de a impiedica imbatranirea si deschide portile viitorului. Dar ca orice lucru ce aduce puterea, are un neajuns: creeaza dependenta, iar cei care o folosesc in exces devin prizonierii viitorului si ajung sa se piarda in el.
"Dune" este o carte care capteaza cititorul si il transpune intr-o alta lume. Frank Herbert plaseaza actiunea in viitorul foarte indepartat, in care urmasii oamenilor stapanesc universul si uita de planeta-mama, Pamantul. Mita, traficul, justitia coruptia, dragostea, puterea banilor, suferinta, religia, onoarea, razboiul, toate acestea sunt prezente si confera o imagine viitoare a societatii umane de azi.
Omenirea a descoperit secretele calatoriilor interstelare, dar acestea nu sunt posibile fara ajutorul unor "navigatori", fiinte care reusesc sa aleaga ruta buna din infinitatea de posibilitati. Ghilda este o organizatie care dispune de astfel de navigatori, deci ea controleaza transporturile de orice fel din univers. Totusi, pentru a reusi in calatoriile interstelare, un navigator are nevoie de o cantitate mare de mirodenie pentru a fi sigur de alegerile sale, iar aceasta mirodenie nu se gaseste decat intr-un singur loc din univers: Dune. Cel care controleaza planeta, controleaza fluxul de mirodenie, deci este cel mai influent om din univers.
O lupta pentru suprematia mirodeniei se da intre cele trei case mari: Atreides, Harkonnen si Corrino (casa imperiala). Arrakis este numele oficial al planetei, insa aproape toata lumea o stie sub numele de Dune. In afara de substanta datatoare de tinerete, Dune ascunde multe alte secrete, care odata descoperite si controlate aduc cu ele puterea. Dune este salasul marelui vierme al nisipurilor, marele Shai-Hulud, care este un factor cheie in producerea mirodeniei, si dupa cum descopera cititorul, este important pentru viata pe Arrakis. Pentru bastinasii planetei, fremenii, acest vierme este o fiinta sfanta si divinizata, el fiind un simbolism puternic in societatea lor.
Actiunea romanului incepe in momentul in care, in urma unor intrigi si complicate politici de aliante, familia Atreides preia ca fief legal planeta desertica Arrakis, Dune, singura sursa de mirodenie din Universul cunoscut. Toata lumea pare sa fie convinsa ca aceasta cedare imperiala este doar o capcana, cu exceptia ducelui Leto Atreides, care isi pune sperante intr-o alianta cu fremenii, un enigmatic popor al desertului. Plecarea de pe Caladan, planeta Atreizilor, este marcata pentru tanarul Paul Atreides, mostenitorul ducelui Leto, de intalnirea cu o Cucernica Maica, o figura stranie care il supune la o incercare simpla si mortala.
Ceea ce toata lumea prevestea, se intampla, iar ducele este tradat, armata lui este zdrobita, in timp ce fiul si concubina lui, Jessica, mama lui Paul, ajung sa se alieze cu fremenii, care vad in cel pe care il boteaza Muad'dib profetul promis lor din vremuri imemoriale. Expus mediului concentrat de melanj, Paul se transforma intr-un pivot al universului, descopera ca printr-o coincidenta stranie este deopotriva si profet fremen si produs ultim al programului de selectie Bene Gesserit. Amenintand ca va distruge toata mirodenia, fara de care calatoria spatiala nu va mai fi posibila, Paul reuseste sa ajunga la un armistitiu cu Ghilda Spatiala, fapt ce ii permite sa zdrobeasca armatele imperiale, sa se razbune pe baronul Vladimir Harkonnen, ucigasul tatalui sau si chiar sa devina Imparat al Universului cunoscut, sot al unei mostenitoare imperiale, dar barbat pentru Chani, iubita lui fremena.
Dupa cum se vede, actiunea din "Dune" nu este una care sa curga cu multe complicatii sau care sa propuna dezvoltari uluitoare. Acest lucru spune insa multe despre densitatea ideatica a unei carti care trebuie citita de mai multe ori pentru a-i sesiza toate nuantele, fiindca Frank Herbert are darul sublim de a nu povesti evidenta, oferind cititorului doar amanunte semnificative, dincolo de care povestea se construieste de la sine.
"Dune" nu a vazut insa lumina tiparului chiar in forma pe care o cunoastem astazi. Dependent de platile rapide, Frank Herbert a propus revistei "Analog" un text destul de lung, care purta atunci numele de "Dune World". Revista a inceput sa-l publice in serial incepand cu decembrie 1963 si a continuat in ianuarie 1965 cu "The Prophet of Dune". Frank Herbert a reunit apoi cele doua lucrari intr-un roman pe care l-a denumit simplu: "Dune".
E greu de zis ce au gandit cei douazeci si trei de editori care au refuzat publicarea acestui roman unic, la acea vreme. Pentru memoria lor postuma, sa ii creditam cu inteligenta de a nu fi inclus "Dune" in planul lor editorial, fiindca romanul aparuse recent in "Analog", o revista al carei tiraj era semnificativ, si s-au temut ca nu va mai aduce cine stie ce incasari. Cert este ca Dune a aparut abia in 1966 si a avut un succes instantaneu, primind in acelasi an cele mai semnificative distinctii ale SF-ului american, premiile "Hugo" si "Nebula".
Mai jos este clipul de prezentare, al primei ecranizari a romanului "Dune", realizata in anul 1984, de catre regizorul David Lynch:
(Sursa: nemira.ro, nemirabooks.ro, wikipedia.org)
