In vasta sa opera, Jules Verne a anticipat, uneori cu un secol, aproape toate marile inventii ale secolului al XX-lea.
Jules Verne s-a nascut la Nantes, in Franta, la 8 februarie 1828. Scriitor de succes, este considerat de multi "parintele" literaturii science-fiction. Verne a fost apreciat pentru scrierea operelor legate de viitor, spatiu, aer si calatoria in adancurile marii.
A fost cel mai mare dintre cei cinci copii ai avocatului Pierre Verne si ai sotiei sale, Sofia. Mai apropiat era de fratele lui, Paul, cu care pierdea cate o zi întreaga pe raul Loire, inchiriind o barca pentru un franc pe zi. Acolo s-a nascut dorul de a calatori, urmarind vapoarele.
La noua ani a fost trimis la scoala, la Liceul Saint Donatien. La 12 ani, s-a imbarcat clandestin pe vasul Coralie, cu destinatia India, dar vasul a făcut o oprire la Paimboeuf si mare i-a fost mirarea lui Jules sa-l vada pe tatal sau urcand la bord. Un vecin il vazuse pe Jules cand urcase la bordul vasului si alertase parintii. A mancat o bataie zdravana de la tatal sau si a jurat ca n-o sa mai calatoreasca niciodata decat cu mintea.
La liceu, l-a avut profesor de desen si de matematica pe omul de stiinta Brutus de Villeroi, cel care a proiectat mult mai tarziu (1862) primul submarin pentru US Navy: "Alligator". Se poate ca Jules sa fi fost inspirat de Brutus pentru "20.000 de leghe sub mari", publicat în 1872, numai ca submarinul creat de el era rodul imaginatiei sale extraordinare.
Dupa ce a terminat studiile de la liceu, Verne a plecat la Paris, pentru a studia.
În 1848, a inceput sa scrie librete de opereta, impreuna cu Michel Carre. Cand tatal lui Jules Verne a aflat ca fiul sau scria si compunea mai mult decat invata pentru Drept, i-a intrerupt suportul financiar. In perioada aceasta s-a intalnit cu autori de reputatie, cum ar fi Alexandre Dumas şi Victor Hugo, care i-au dat niste sfaturi foarte bune. Insa cea mai mare realizare in plan personal a lui Jules Verne a fost casatoria sa cu Honorine de Viane Morel, o vaduva cu doua fiice. S-au casatorit la 10 ianuarie 1857. Ajutat de optimismul si de incurajarile ei, Jules Verne a continuat sa scrie si sa caute activ un editor ce ar fi putut sa-i publice cartile. Pe 4 august 1861, s-a nascut copilul lor, Michel Jean Pierre Verne.
A fost cel mai mare dintre cei cinci copii ai avocatului Pierre Verne si ai sotiei sale, Sofia. Mai apropiat era de fratele lui, Paul, cu care pierdea cate o zi întreaga pe raul Loire, inchiriind o barca pentru un franc pe zi. Acolo s-a nascut dorul de a calatori, urmarind vapoarele.
La noua ani a fost trimis la scoala, la Liceul Saint Donatien. La 12 ani, s-a imbarcat clandestin pe vasul Coralie, cu destinatia India, dar vasul a făcut o oprire la Paimboeuf si mare i-a fost mirarea lui Jules sa-l vada pe tatal sau urcand la bord. Un vecin il vazuse pe Jules cand urcase la bordul vasului si alertase parintii. A mancat o bataie zdravana de la tatal sau si a jurat ca n-o sa mai calatoreasca niciodata decat cu mintea.
La liceu, l-a avut profesor de desen si de matematica pe omul de stiinta Brutus de Villeroi, cel care a proiectat mult mai tarziu (1862) primul submarin pentru US Navy: "Alligator". Se poate ca Jules sa fi fost inspirat de Brutus pentru "20.000 de leghe sub mari", publicat în 1872, numai ca submarinul creat de el era rodul imaginatiei sale extraordinare.
Dupa ce a terminat studiile de la liceu, Verne a plecat la Paris, pentru a studia.
În 1848, a inceput sa scrie librete de opereta, impreuna cu Michel Carre. Cand tatal lui Jules Verne a aflat ca fiul sau scria si compunea mai mult decat invata pentru Drept, i-a intrerupt suportul financiar. In perioada aceasta s-a intalnit cu autori de reputatie, cum ar fi Alexandre Dumas şi Victor Hugo, care i-au dat niste sfaturi foarte bune. Insa cea mai mare realizare in plan personal a lui Jules Verne a fost casatoria sa cu Honorine de Viane Morel, o vaduva cu doua fiice. S-au casatorit la 10 ianuarie 1857. Ajutat de optimismul si de incurajarile ei, Jules Verne a continuat sa scrie si sa caute activ un editor ce ar fi putut sa-i publice cartile. Pe 4 august 1861, s-a nascut copilul lor, Michel Jean Pierre Verne.
In urma aparitiei in Franta a traducerilor operei lui Edgar Allan Poe realizate de Charles Baudelaire, a scris prima sa poveste de science-fiction, "O calatorie in balon" (1851), inspirata de scriitorul american. Mai tarziu devenea "Cinci saptamani in balon" (1863), si avea sa faca parte din seria "Voyages Extraordinaires", care in final va numara 54 de nuvele.
Un moment semnificativ în viata literara a lui Jules Verne l-a constituit aparitia lui Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importanti editori francezi, care a mai publicat operele lui Victor Hugo, George Sand, Erckmann-Chatrian si multi altii. Cand s-au intalnit, Jules Verne avea 35 de ani, iar Pierre-Jules Hetzel avea 50 de ani, si de atunci pana la moartea lui Hetzel ei au format un excelent tandem - scriitor si editor.
Imediat dupa aceasta intalnire norocoasa, Verne a publicat romanul "Calatorie spre centrul Pamantului" (1864). Apreciind talentul lui Jules Verne, editorul a incheiat un contract pe 20 de ani care il obliga pe autor sa predea doua carti pe an, contra sumei de 10.000 de franci. Datorită acestui contract, Jules s-a putut dedica in intregime scrisului. Alt roman de mare succes a fost "20 000 de leghe sub mari", al carui erou, Capitanul Nemo, comandantul navei Nautilus, a revenit apoi si în alte romane ale lui Jules Verne, precum "Insula misterioasa".
Una dintre cele mai exacte previziuni a aparut in romanul "De la Pamant la Luna", unde Verne a prezis ca se va calatori spre Luna cu o racheta lansata de la o baza din Florida.
Alte previziuni au fost aparitia trenurilor de mare viteza, constructia zgarie-norilor, automobilele propulsate de reactia gazelor si inventarea calculatoarelor. Toate acestea regasindu-se in romanul "Parisul in secolul XX", descoperit de stranepotul sau in 1989 si publicat in 1994.
Jules Verne a incetat din viata pe 24 martie 1905 si a fost ingropat la cimitirul francez din orasul Amiens.
Ramane cel mai tradus scriitor de romane din lume; potrivit statisticilor UNESCO operele sale au fost traduse in 148 de limbi. 2005 a fost anul centenarului mortii lui Jules Verne, marcat in Franta si in alte tari francofone, printre care si Romania, prin reeditari ale volumelor sale sau ale unor opere de exegeza despre acesta.
Un moment semnificativ în viata literara a lui Jules Verne l-a constituit aparitia lui Pierre-Jules Hetzel, unul dintre cei mai importanti editori francezi, care a mai publicat operele lui Victor Hugo, George Sand, Erckmann-Chatrian si multi altii. Cand s-au intalnit, Jules Verne avea 35 de ani, iar Pierre-Jules Hetzel avea 50 de ani, si de atunci pana la moartea lui Hetzel ei au format un excelent tandem - scriitor si editor.
Imediat dupa aceasta intalnire norocoasa, Verne a publicat romanul "Calatorie spre centrul Pamantului" (1864). Apreciind talentul lui Jules Verne, editorul a incheiat un contract pe 20 de ani care il obliga pe autor sa predea doua carti pe an, contra sumei de 10.000 de franci. Datorită acestui contract, Jules s-a putut dedica in intregime scrisului. Alt roman de mare succes a fost "20 000 de leghe sub mari", al carui erou, Capitanul Nemo, comandantul navei Nautilus, a revenit apoi si în alte romane ale lui Jules Verne, precum "Insula misterioasa".
Una dintre cele mai exacte previziuni a aparut in romanul "De la Pamant la Luna", unde Verne a prezis ca se va calatori spre Luna cu o racheta lansata de la o baza din Florida.
Alte previziuni au fost aparitia trenurilor de mare viteza, constructia zgarie-norilor, automobilele propulsate de reactia gazelor si inventarea calculatoarelor. Toate acestea regasindu-se in romanul "Parisul in secolul XX", descoperit de stranepotul sau in 1989 si publicat in 1994.
Jules Verne a incetat din viata pe 24 martie 1905 si a fost ingropat la cimitirul francez din orasul Amiens.
Ramane cel mai tradus scriitor de romane din lume; potrivit statisticilor UNESCO operele sale au fost traduse in 148 de limbi. 2005 a fost anul centenarului mortii lui Jules Verne, marcat in Franta si in alte tari francofone, printre care si Romania, prin reeditari ale volumelor sale sau ale unor opere de exegeza despre acesta.
(Sursa: clubmistic.ro ; wikipedia.org)
